Despre restaurante ca și cum ar fi încă vii

După cum vă imaginați în Occident, restaurantelor moderne au apărut, în  Franța. Putem spune că o revoluția culinară  a început la Paris în secolul al XVIII-lea și a transformat această țară în regina gastronomiei mondiale. Spre surpriza și uluiala multora dintre noi primele restaurante apăruseră însă cu mai bine de 600 de ani înainte în China! 

Conform cercetătorilor Elliott Shore și Katie Rawson, co-autorii unei  cărți despre istoriei restaurantelor, primele astfel de localuri au apărut cam prin anul 1100 în China, în orașe precum Kaifeng și Hangzhou, cu o populație de peste un milion de locuitori. Cei care călătoreau la mare distanță de casă, nu apreciau mâncărurile locale, pe care le găseau ciudate.

 Astfel că „ primele restaurante  din aceste două orașe au pregătit mâncăruri din sud  pentru persoanele din sud și viceversa”.  Putem spune că „restaurantul etnic”a fost prima variantă și că putem trage multe învățăminte de aici.

În Japonia, restaurantele  au apărut pe la 1500 fiind de fapt doar niște ceainării tradiționale. Nu există pe nicăieri dovezi că restaurantele din China sau Japonia au influențat dezvoltarea localurilor din Europa.

Pe aici prima a fost “table d’hôte”, mâncare cu preț fix, servită la o masă comună. În fiecare zi pe la ora 13.00 se putea găsi la o singură masă un singur fel de mâncare de obicei surpriză, fără meniu!  Bucătarii de la han sau de la hotel decideau ce pregătesc, iar oaspeții mâncau de foame și nu făceau mofturi. Acest “table d’hôte”, apărut în secolul al XV-lea, a rezistat multă vreme, chiar și după înființarea primelor restaurante mai de doamne-ajută.

În Anglia, mesele comune erau populare printre muncitori.  Pentru doi șilingi  te puteai îndestula cu un meniu format din „o duzină de stridii, ciorbă, pește prăjit, încă trei feluri de mâncare, carne de miel și brânză”.

Primele restaurante franțuzești  apar și la Paris dar de abia după Revoluția Franceză.  

Cuvântul restaurant provine după cum știți de la verbul a restaura, francez, „a se reface pe sine”, iar primele adevărate restaurante franceze se presupunea a fi fost magazine de sănătate care vindeau un fel de mâncare principal: bouillon. Această mâncare, ușor de digerat, era, însă, hrănitoare și revigorantă.

În cartea „Invenția restaurantului: Parisul și cultura gastronomică” primele restaurante franceze  s-au adresat bogatei clase de comercianți din Paris. Aceștia erau gata să plătească regește pentru mâncăruri sofisticate, poate și pentru a arăta lumii că, deși nu au titluri nobiliare, nu au nimic de-a face cu clasele de jos.

hendi.ro

După cum arată istoria Chinei sau a Franței, nu putem avea restaurante fără o populație urbană importantă.  Primul restaurant de lux din America a fost deschis în New York abia în secolul al XIX-lea. “Delmonico” avea în 1837 și apartamente de lux și o cramă cu 1.000 de sticle. Restaurantul, care a rămas în același loc din Manhattan de la înființare, se pare că a fost primul din America care a folosit fețe de masă!

Bucătarii săi au inventat celebra friptură Delmonico și alte preparate clasice binecunoscute cum ar fi ouăle Benedict (o chiflă, ouă “românești”, bacon, sos olandez, oțet, unt, gălbenuș), Lobster Newburg și Chicken à la Keene.  O dovadă suficient de clară că și americanii și-au adus  contribuția la fascinanta și apetisanta istorie a restaurantelor lumii.

Nimeni niciodată nu și-a imaginat că plăcerea de a mânca la restaurant, singur sau cu prietenii, de foame sau din dorința savurării unor preparate bine făcute, v-a putea fi vreodată interzisă oamenilor din cauza unei pandemii. Oamenii au nevoie, mai mult ca niciodată, să se “restaureze” unde, când și cum vor ei! Nu ne mai închideți restaurantele!

sursa foto titlu: foodstory.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *