Maestrul de Ceremonii este un personaj important în buna funcţionare a unui atelier masonic. Cel mai important.
De el depinde ca totul să funcţioneze ca la carte şi încă ceva pe deasupra. Un bun MC vine la întâlnirea fraţilor din lojă cu mult timp înainte. Mie îmi trebuia de fiecare dată cam o oră să pot aranja şi verifica toate cele trebuincioase. Mai ales atunci când Atelierul nostru era folosit și de alte Loji. Mereu găseam lumânări deja folosite și mă gândeam ce bine ar fi ca de fiecare dată lumânările să fie noi.
Am fost MC de peste 200 de ori. Devenisem Maestru de Ceremonii perpetuu. Foloseam timpul pregătirii Templului pentru a putea să mă întâlnesc cu ucenicii cărora le acceptam toate întrebările posibile şi imposibile.
Îl rugam pe Venerabil să îi convoace mai devreme. Unii veneau alții nu. Unul mi-a spus că de ce să vină mai devreme că nu mai are ce să învețe pentru că el le știe pe astea. „Mă, băiatule, eu le fac de vreo 20 de ani și parcă tot nu le știu pe toate”, i-am spus deși eram convins că îi spun degeaba. Unuia care știe degeaba îi mai spui.
Era un loc și un moment de mare interes pentru comunicarea cu începătorii dornici de progres. Îi puneam la treaba dar îi și zăpăceam cu multe lucruri interesante.
Îi învățam să pună cum trebuie cele trei colonete și le spuneam și câteva secrete, spre exemplu că trebuie să pui coloneta înțelepciunii spre masa venerabilului pentru că acolo e locul celor înțelepți.
Apoi așezi coloneta forței cât mai departe, în diagonală, pentru că forța se opune înțelepciunii.
Locul colonetei care reprezintă frumusețea este acolo unde a mai rămas un loc liber, pentru că ea, frumusețea, poate sta oriunde fără să deranjeze pe nimeni. Și tot așa mai departe câte și mai câte.
Un ucenic m-a întrebat la un moment dat „nea Gigi, nu cumva noi greșim că punem echerul peste compas? Am văzut în multe locuri compasul peste echer!”
Știți mai bine ca mine că nu e ușor să îi răspunzi corect ceva ca să înțeleagă bine ce trebuie și să nu îl minți.
Maestrul de Ceremonii știe întotdeauna câți masoni participă și pe unde îi așează. Aici colaborează esențial cu Maestrul Venerabil. Îi anunță pe oaspeți cât mai teatral posibil și nu trece niciodată pe sub bolta de oțel. Nu are ce căuta pe acolo. Dacă nu știe cum îi cheamă își poate lua un ajutor, un diacon, care să își noteze pe hârtie numele și să i le comunice.
Nu e permis ca MC să îi ancheteze pe oaspeți sau mereu altcineva să îi spună ordinea intrărilor.
Mulți vor să fie MC puțini știu că nu e ușor și că te poți face de râs foarte repede.
Un bun MC trebuie să aibă șarm, eleganță, prestanță, atenție și multă stăpânire de sine.
Oriunde ar fi și orice ar face atenția lui este permanent îndreptată asupra Maestrului Venerabil. Nu va permite nimănui să se deplaseze sau vorbească anapoda în timpul lucrărilor.
Chiar dacă MV greșește, un bun MC nu face ce știe el sau ce scrie în Ritual ca să vadă toată lumea că MV a greșit și că el MC e mai deștept decât MV ci doar ce dă comandă Venerabilul.
Și gata! Altcumva vă țin aici până mâine spunându-vă doar atât cât trebuie și nimic altceva în plus, sper că cei mai mulți au observat asta, inclusiv cârcotașii, că sunt destui!
găsiți materiale de același autor aici
articole despre ezoterism masonerie aici