Ce lung e drumul care duce către tine
Și cât de multe stavile se țes
Pus la-ncercare de figuri străine
Cu greu te hotărăști când ai de-ales
Mai sunt și clipe când cu-nfrigurare
Nici prin oglinzi nu te mai recunoști
Te-ntrebi atunci: acesta sunt eu oare,
Sau doar o umbră de-mprumut, a unor foști?
Furtuni pe care mintea…prea puțin
Ar fi putut, cumva, să le-nțeleagă
Se-abat în drumul tău, cu gust de chin,
Dar vei lupta, păstrând credința-ntreagă
Tot șlefuind cuvântul cel de taină
Cu timpul, vei afla al vieții rost
Și îmbrăcând a nemuririi haină
Vei ști că tot ce este…a mai fost
cu drag, Liviu Băițel