Ieri, 21 mai 2025, în prima dintre ZILELE CONSTANȚEI, odată cu sărbătorirea Sfinților Împărați Constantin și Elena, am asistat la redeschiderea Cazinoului din Constanța.
Dincolo de datele tehnice, mai presus de banii necesari renovării, în pofida anilor mulți în care a fost batjocorit și lăsat în paragină, rămâne bucuria revenirii, înnoirii, revederii.
Am putea spune despre Cazinoul din Constanța că este simbolul orașului și am avea dreptate, putem aminti perioadele sale de glorie sau declinul ultimilor ani, putem rememora momentele dureroase în care deteriorat, trist, crăpat, rușinat de tot ce se întâmpla în jurul său a continuat să îndemne turiștii la visare, la plimbare, la speranță.
Ceea ce contează este că el, mărețul Cazino, a reînviat.
Este pasărea noastră PHOENIX, care dovedește, încă o dată, dacă mai era nevoie, că orice este posibil, că orașul Constanța este clădit nu doar pe ruinele unei cetăți vestite ci că în el sălășluiește puterea adunată în timp a atâtor generații care au luptat, au supraviețuit, s-au adaptat, au învățat să conviețuiască și să creeze, să construiască împreună cu multe alte etnii și să viseze la ceea ce va urma.
Constanța demonstrează că se poate, Cazinoul depune mărturie.
Ieri, la evenimentul pregătit special pentru a reda Cazinoului demnitatea de odinioară, am preferat să privesc totul cu ochii mirați ai copilului care vede împlinită o minune, am ales, mai cu seamă, să observ măreția, frumosul, fericirea, plăcerea de a ne afla împreună.
Și am zărit licăriri de mândrie din privirea fiecărui participant, fie că acesta era primarul orașului, președintele Consiliului Județean, președintele Camerei de Comerț, ministrul culturii, jurnalistul devotat meseriei sale, sau soțul meu (Gigi Haleț), inginer de ispravă care a construit cu patos blocuri în comunism, care a fost director al administrației teatrelor din Constanța, apoi al Teatrului de Operă și Balet Oleg Danovski (pe atunci încă mai exista trupă de balet la Constanța) director al Festivalului Mamaia în anul 2000, consilier județean, șef al comisiei de cultură al Consiliului Județean Constanța, realizator de emisiuni.
Ieri am văzut adunați primari, senatori, deputați, militari, jurnaliști, profesori, avocați, ingineri… Așa este, dar mai presus de toate am văzut oamenii, marea și am observat surâsul plin de sute de înțelesuri al Cazinoului. Unde? În fiecare colțișor al camerelor sale, imprimat în fiecare coloană refăcută, în fiecare treaptă, în fiecare fereastră larg deschisă către mare.
Ieri, alături de corul Madrigal, împreună cu el, Cazinoul din Constanța și-a cântat istoria, și-a reafirmat suveranitatea și a început următorul capitol al vieții sale.
Ieri nu a fost despre politicieni și nici despre realizările acestora! Ieri a fost doar despre Cazino! Și am simțit cum fiecare trăia acest moment cu tot sufletul, cu sinceritate, dincolo de orgolii, mai presus de ambiții…
Ar trebui să vă informez cu privire la numele celor prezenți, toți senini și frumoși, toți emoționați, dând uitării luptele politice, dar nu o voi face! Prefer să vă spun că ieri s-a produs minunea mult așteptată: nimeni nu s-a lăudat cu realizările sale. Eroul principal a fost Cazinoul iar ceilalți, slujitorii acestui oraș, acestui județ, acestei țări.
LA MULȚI ANI, CONSTANȚA NOASTRĂ DRAGĂ!
BINE TE-AM REGĂSIT, MĂRITE CAZINO!
mai multe articole despre activitatea Primăriei Municipiului Constanța aici
mai multe informații despre Primăria Municipiului Constanța aici