M-am uitat ieri, 14 martie, la meciul dintre FCSB și Farul ca să pot înțelege dacă sunt ceva aranjamente făcute în așa fel ca să câștige domnul Becali pentru că parcă îi venise rândul.
Și l-am remarcat pe domnul arbitru Rusandu care se uita în altă parte atunci cînd era plătit să vadă ce trebuie să vadă un arbitru de fotbal pus pe fapte bune. Portarul fecesebeului îl troznește pe unul de la Farul chiar la el în careu exersând jocul fără minge și crezând probabil ce a auzit el în vestiar; „astăzi n-avem treabă cu arbitrul, e băiat bun”. „L-a văzut nea Gigi pe la biserică rugându-se să îi fie iertate păcatele.” Vorbe, evident, de lume rea și de bârfe. De văzut a văzut toată lumea penalti și cartonaș roșu. Domnul arbitru nu și nu, se uita spre tribuna principală. Apoi deși doi se lovesc cap în cap tot pe terenul de fotbal și tot în fața domnului arbitru nu vedem cartonaș galben sau roșu. În schimb vedem două cartonașe galbene date în același timp aceluași jucător în aceeași fază transformate într-un cartonaș roșu și tot unuia de la Farul ca să nu avem surprize, ca nu cumva să piardă FCSB. Ca totul să pară hazliu pentru toată lumea marele talent născut speranță de Nooijer ca un boier, adoarme în careu la doi metri de poartă, ca un moșneag amețit de filme porno, lăsându-l pe Ed juma- juma să dea și el un gol în poarta Farului, unde în altă parte.
De abia aștept să văd primul meci dintre CFR Cluj și FCSB unde, cred că îți înțeles că, ne vom uita doar la domnul Arbitru. Nu e ușor astăzi să fii arbitru de fotbal în România și să nu fluieri când e penalti.
Oare cât costă așa ceva și unde se învață?! Oare mămica lui știe cu ce se ocupă dânsul?
I-o fi spus să aibă grijă ce face, să nu îl vadă lumea când face prostii?!